Calea Victoriei un drum tainic spre povestea dinauntrul meu . Si al tau. Cum spunea Diana, Soarele de aici lumineaza o dragoste, un canal. 1 A.

Toate povestile sunt reale - si toate pornesc si se intorc pe Calea Victoriei.

"...si nu veni aici fara dragoste"

Diana primise un peste aproape viu de la Petre. L-a luat si l-a adus in casa Dragostei. Pestele inca dadea viata din solzi. L-am pus amandoua in apa si pe urma am plecat sa-mi arate Casa construita dupa stilul lui Antonio Gaudi. Lumina ne era complice. Era crepuscul - timpul magiei. Mergeam hipnotic printre case vechi - care pareau ca vin peste noi pana cand am vazut ingerii: erau patru. Casa cu ingeri statea sa cada. Parea ca e sustinuta numai de aripile lor prea obosite de ploi sau cutremure. Am mers mai departe pana la Casa lui Antonio. Era la numarul 7 - cu flori la ferestre. Oare cine locuia acolo? Cerul ne lasase demult si strazile erau tot mai aglomerate. Bucurestiul - orasul in care traiesc mai multe orase secrete - locuri umbrite si strazi imense, luminoase. Eram in fata unui loc care pastra inca urme de comunism, cu blocuri mult prea drepte, mult prea aglomerate. am iesit repede- ne cuprindea o raceala care nu era a noastra. In dreapta ne-a iesit in cale un copil care-si intindea mainile spre noi si ne zambea: El este Antonio si nu are casa - ne spuse mama lui. L-am privit in ochi pe micut, care parca ne ruga sa facem ceva. Aveam sa aflam mai tarziu ruga lui. Mergeam in sus- pe strada Doamnei - intr-o vitrina veche o mare de ceasuri - toate zambeau la 10:10. Mai sus aveam sa gasim magazinul Angelicai 8 - unde totul era gratuit si statea scris: "Sunati!" Ingeri, casa lui Gaudi, ruga micului Antonio, suferinta lui 8, Sunati - cand aveam sa sunam si unde? Ne-am oprit pe strada Smardan, langa hotelul Rembrandt. Calea ratiunii este via regia dar ea te conduce tot spre caile necunoscute ale inimii. Uitand trecutul nu faci decat sa-ti iubesti clipa ce vine - aveam sa plecam spre Biserica - unde ne asteptau porumbei si alte incercari. Credinta intru rau incita raul - si apoi de ce sa crezi in slabiciuni ale spiritului? Ne-am intors in casa Dragostei - pestele era si el in apa - si parca am dormit in stele si sufletele amandurora au calatorit pana in sufeltul lumii si s-au intors tocmai sa ne spuna povestea noastra, tainica a lumii.